Existentă de 7 ani în județul Neamț, filiala Asociației Naționale de Combatere a Braconajului și Poluării (ANCBP) a adunat zeci de voluntari din diverse medii (de la muncitori în construcții, până la oameni de afaceri și ofițeri de poliție), care se ocupă cu informarea pescarilor, combaterea braconajului, acțiuni de ecologizare și plantare de puieți, precum și acțiuni de control privind poluarea. Toate făcute din banii lor, pentru că asociația nu are niciun fel de finanțare, de nicăieri. La Neamț, inspector șef este Irinel Escariu, care acționează conform motto-ului național: ”Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm, dar vom salva mai mult decât dacă n-am fi încercat deloc” (Sir Peter Scott).
– După ce ați reușit să măriți considerabil numărul membrilor, aveți în intenție popularizarea activității ANCBP Neamț în instituțiile de învățământ, cu scopul de a învăța copiii cum să respecte mediul.
– Am făcut un plan, într-o ședință cu inspectorii ANCBP, de a ne promova în școli activitatea și de a le explica elevilor despre îngrijirea mediului, și despre speciile și pești și animale – în general cele autohtone. Am zis că vom începe cu Liceul Roznov, cu subiecte potrivite pentru clasele I-IV, V-VIII și pentru elevii de liceu. Ideea este să le prezentăm activitatea noastră și lucrurile pe care le-ar avea ei de făcut ca să ne poată deveni colegi, când vor împlini vârsta de 18 ani. Intenționăm să facem astfel de acțiuni și în alte unități de învățământ, urmează să discutăm la nivel de inspectorat. Eu cred că nu ar avea nimeni nimic împotrivă, pentru că este genul de activitate benefică pentru toată lumea. Și vrem să organizăm niște acțiuni de ecologizare la care vom propune participare din partea școlilor respective.
– Ce zone aveți în vizor pentru acțiunile de ecologizare?
– În primul rând malurile râului Bistrița, unde au fost probleme dintotdeauna din punctul ăsta de vedere, începând cu gunoaiele de toate zilele de la populație, până la deșeurile aruncate de firmele care poluează constant. Mai avem programat pentru ecologizare Lacul Bâtca Doamnei, cu ajutorul pescarilor, care merg și pescuiesc acolo. Vom colabora, la fel ca anul trecut, cu firma Brantner, care ne asigură sacii menajeri și transportul gunoaielor. Anul trecut, am strâns gunoaiele pe categorii, astfel ca PET-urile și sticlele să poată fi reciclate. În momentul în care am terminat acțiunea de ecologizare și aveam 230 de saci, reprezentanții firmei au venit, i-au luat de acolo și a rămas locul curat, așa cum ar trebui să fie tot timpul, de altfel.
– Inclusiv prin campania din școli urmăriți să vă măriți echipa. Ce condiții trebuie să îndeplinească oamenii care vi se alătură?
– Acum 7 ani, am început cu 2 membri: eu și un băiat care nu mai este coleg cu noi acum, și am ajuns le peste 60 de oameni, după ce a avut loc reorganizarea asociației la nivel național și s-au făcut înscrieri online.Totul este pe bază de voluntariat, se eliberează niște legitimații cu care ne prezentăm oriunde am merge și lucrurile decurg bine. Monitorizăm diverse zone și informăm pescarii din generația veche, care nu au toți acces la internet, despre schimbările de legislație pe care trebuie să le cunoască. Pescarii sunt prietenii noștri de fapt. Oamenii care vor să ni se alăture nu trebuie să aibă cazier, să fie iubitori de natură și să fie genul care se respectă pe ei înșiși. Avem și fete printre membri. Ele au participat la acțiunile de ecologizare și de plantare pe care le-am organizat. Am făcut plantări la Bâtca Doamnei, ocolul silvic ne-a asigurat 500 de puieți de brad și molid și noi i-am plantat. Mă duc tot timpul să văd cum arată și e o parcelă frumoasă, în 4 ani au ajuns brazii la un metru înălțime. E mulțumirea noastră de echipă.
– Spuneați că pescarii vă sunt prieteni. Ei se implică în combaterea braconajului piscicol?
– În mare parte, pescarii sunt cei care ne aduc informații despre plasatorii de plase, ca să-i denumesc așa, dar și noi îi monitorizăm după care instituțiile abilitate – Jandarmeria și Poliția – organizează acțiuni.
– Care este cea mai mare mulțumire a dumneavostră și a echipei pe care o coordonați?
– Sincer, cea mai mare mulțumire a mea este când mergem pe Lacul Izvorul Muntelui și nu găsim nicio plasă. Eu consider că este rodul muncii echipei. În posturi, înainte de zilele cu dezlegare la pește, intensificăm toate activitățile, iar în perioada de prohibiție ne adunăm cu toții, ca să putem face față. Este perioada cea mai importantă, care ne arată dacă la anul o să avem mai mult pește sau mai puțin. A adus cineva în discuție un caz: un braconier a prins într-o singură seară 170 de kilograme de plătică, pe care a vândut-o cu 10 lei/kg, deci a luat 1700 de lei. El a preferat să facă lucrul ăsta zeci de ani, pentru că se gândește doar la binele lui. Un braconier care câștigă 1700 de lei într-o noapte, n-o să se ducă la muncă pentru 2000 de lei pe lună. Dar ceea ce face el este o năpastă pentru cei care or să vină după el, chiar și pentru copiii lui. Are și câteva dosare în lucru, are și câteva care s-au prescris pentru că prejudiciul este mic.
– Problema asta cu prejudiciul mic a fost, ani de zile, în favoarea braconierilor piscicoli.
– Totuși, în ultima vreme, Parchetul Bicaz a trimis braconieri în judecată, cumva procurorul de caz n-a mai dispus neînceperea urmăririi penale pentru că prejudiciul e mic. Condamnările sunt cu suspendare, dar sunt condamnări și-i afectează într-o oarecare măsură, iar dacă braconierii comit doar două infracțiuni, în loc de 10, tot avem o mulțumire. Chiar m-a întrebat cineva pe pagina noastră de Facebook de ce facem asta și cu ce ne mulțumește. M-au aplaudat toți colegii din țară când i-am răspuns că o să ne mulțumească moștenitorii noștri – copiii și nepoții.
A consemnat Cristina Mircea
O mare minciună, faptul că nu au găsit plase. Eu am găsit 2 plase într-o lună și jumătate în zona Chirițeni așezate pe fundul apei. Lacul este plin de plase, dar sunt pe fundul apei și degeaba te plimbi cu barca, pt. că nu se vede nimic.