– Domnule Bogdan Țifui, de când ați devenit primar ați spus că vreți să faceți o altfel de politică și să conturați planul de dezvoltare a comunei în funcție de nevoile cetățenilor. Cum se realizează întâlnirile cu cetățenii?
– Le prezint lucrările pe care le am în derulare, le cer propuneri, îi întreb cum văd anumite lucruri. Am avut întâlniri și cu agenții economici, în ideea de a transforma comuna Farcașa în stațiune turistică de interes local. Am făcut demersurile și vreau să omologhez mai multe trasee turistice pedestre, de ciclism, dar și trasee pentru off-road – care să facă legătura cu același tip de trasee din comunele învecinate și cu Dumul Talienilor.
– De unde a apărut ideea să faceți din Farcașa stațiune de interes local?
– La accesarea fondurilor europene suntem defavorizați în obținerea unui punctaj mare, pentru că toate ghidurile sunt făcute pentru zonele deja dezvoltate. Așa că în loc să se micșoreze decalajul dintre localitățile dezvoltate și cele slab dezvoltate, mai tare se adâncește! Dar dacă suntem stațiune de inters local, avem 5-10 puncte în plus. Principala șansă de dezvoltare a comunității noastre este agroturismul, dar trebuie să gândim la nivel macro, adică toate comunele din jur să facă ceva ca să fim atractivi. Turistul nu caută doar cazare, caută și divertisment, agrement și alte lucruri, dar în primul rând condiții decente.
– Apropo de condiții decente, ce vă lipsește cel mai mult în comună?
– Avem două sate – Popești și Frumosu, care nu au apă curentă și canalizare. Am depus proiect prin PNI Anghel Saligny, încă nu avem un răspuns, să vedem care vor fi criteriile de selecție și de atribuire. Avem două proiecte depuse, al doilea este pentru asfaltarea a peste 9 km de drumuri comunale. Mai avem alți 8 km de drumuri prevăzuți pentru asfaltare, pentru care este asigurată finanțarea și este făcută achiziția. Drumul de la Stejaru are o poveste mai delicată. Din 2018 a fost încheiat contractul cu constructorul, prin PNDL 1. Când am intrat eu primar, am primit notificare de la Ministerul Dezvoltării să fac recepția la drumul respectiv și, când am mers pe teren, era să cad jos: din 100% cât trebuia să fie executat, aveam grad de execuție de 48%. Proiectul a debutat în 2009 printr-o altă axă de finanțare, iar când s-a depus prin PNDL 1 nu s-au actualizat indicatorii tehnico-economici la nivelul de preț. Atât au ajuns banii, pentru 48%. În 2021, am reușit să prelungesc cu 2 ani contractul cu Ministerul Dezvoltării, am făcut din nou altă documentație, alte devize de lucrări, a fost suplimentată valoarea cu încă 3 milioane de lei. În luna iunie 2021 a trebuit să scot din nou lucrarea la licitație, care s-a încheiat în decembrie. Am avut noroc că nu au fost contestații. Șase luni de zile pentru o procedură de licitație mi se pare enorm! Și până la finalul acestui an trebuie să închid proiectul și să fac recepția – pentru că nu se mai poate prelungi. Sper să ne permită timpul să demarăm cât mai repede și să nu ajungem iar în dificultate, din cauza creșterii de prețuri.
– Asigurarea fondurilor este partea cea mai stresantă a muncii dumneavoastră?
– Dacă am fi o comunitate cu mulți agenți economici, să avem buget propriu din care să ne acoperim finanțarea cheltuielor de funcționare și investițiile, ar fi în regulă, dar noi, din fondurile proprii, asigurăm undeva la 50% doar cheltuielile de funcționare. Iar oamenii au așteptări fantastice, vin în fiecare zi și întreabă, cred că sunt bani cu nemiluita și noi nu facem lucrările necesare. Lucrez foarte mult ca omul să-și schimbe mentalitatea și să înțeleagă cum funcționează lucrurile. Le-am explicat cetățenilor cum se face bugetul, de unde provin banii, ce înseamnă cotele defalcate TVA. Avem în comună două pensiuni mari, o societate care are cariera de piatră și stația de betoane, mai avem un magazin Profi și câteva societăți de prelucrare a lemnului. Aceștia sunt toți agenții economici din Farcașa. Iar probleme și urgențe sunt multe. Avem două proiecte depuse din anul 2018 la Compania Națională de Investiții, care sunt prioritate zero: torentul Bușmei și pârâul Stejaru.
– Ce se întâmplă când plouă abundent?
– Momentan, din cauza depunerilor de aluviuni, Pârâul Stejaru și Torentul Bușmei sunt situate la o cotă mai ridicată decât nivelul caselor. Și tot intervin cu excavatoare să nu se blocheze și să iasă din matcă. Dar e foarte dificil. În 2018 a fost nebunie și dacă mai plouă ca atunci, vor fi pierderi de vieți omenești. În fiecare lună trimit adrese și la Apele Române și la București, la CNI, adică ce ține de mine fac. Dar în rest, aștept.
– Cum a devenit pârâul atât de periculos?
– Erau 3 baraje care au fost distruse, era apărare de mal la drum și nu mai este, de asta e foarte periculos. Evident, sunt mulțumit că am reușit să deblochez proiectele vechi și că am adus fonduri pentru viitoarele proiecte, dar sunt și lucruri presante pe care încă nu le pot rezolva. Frica de acum este să nu ne ia banii pentru investiții să-i aloce pentru apărare sau altceva, având în vedere situația internațională. Aș vrea să am mulțumirea că Farcașa este în top 10 comune din județ, adică să nu lipsească apa, canalizarea, asfaltul și să existe acel ”ceva” care să țină tinerii la noi în zonă. Să reușim să facem un parc de distracții, să avem niște terenuri multisport, să fie condiții ca în țările civilizate din Europa. Și la drumul național să avem trotuare. Foarte mulți tineri pleacă în străinătate nu neapărat pentru bani, pleacă și pentru că sunt alte condiții, alt stil de viață.
– Apropo de agroturismul pe care îl considerați șansa de dezvoltare, nu ar trebui promovate mai mult stânele din comună?
– Avem 7 stâne moderne, cu loc de procesare, cu grupuri sanitare, dormitoare și terase. Ar trebui incluse într-un circuit, dar mai întâi trebuie să le autorizăm și să fie cale de acces către ele. Aici s-a blocat totul: nu sunt autorizate. Au fost construite fără autorizație și nu putem să cerem avizele de funcționare. Apoi ar fi bine să înregistrăm la OSIM o marcă de produse specifice comunității de munte. Produsele lactate de la noi au un alt gust datorită florei, dar ne izbim de frica oamenilor când aud de cooperativă. Asociații sunt, dar nu pot să se ocupe de desfacerea produselor, nu au infrastructura necesară în acest sens. Dar dintr-o cooperativă pot face parte toate asociațiile și toți agenții economici, iar această cooperativă să se ocupe, practic, cu desfacerea produselor. Și mai avem o problemă: nu reușim să asigurăm în toate lunile anului produsele, adică avem perioade în care animalele sunt gestante și nu se mulg. Animalele sunt trecute în registrul genealogic, avem tauri autorizați, se face montă artificială, adică putem să controlăm perioadele de fătare. Dar trebuie să înțeleagă oamenii, e mult de lucru la mentalitate. În acest moment se desfășoară procedura de scoatere la licitație a pajiștilor. Au fost introduse niște condiții aparte la licitație, avem și un plan anual de pășunat și de investiții, o să fie altceva. Vor fi comisii de control în fiecare primăvară să vedem dacă s-a respectat ce a fost trecut în planul de dezvoltare pe fiecare trup de pășune, adică omul să se angajeze că face, nu doar să ia banii de la APIA să curățe și atât. Trebuie să ne și dezvoltăm, să avem adăpători moderne, amenajamente zoo-pastorale, căile de acces să fie amenajate. Să putem participa la târguri de turism naționale, internaționale, adică să ne facem o altă promovare. Ne lipsește promovarea și la nivel național, județul Neamț e foarte puțin prezent în media națională, spre deosebire de Maramureș sau zona Bucovina, de exemplu. Dar dacă se implică toți factorii, va fi în regulă.
– Cu gândul la viitor, care sunt șansele de dezvoltare personală și de educație ale copiilor din comună?
– Ca structură educațională avem școala cu clasele I-VIII din Farcașa, grădinița de la Frumosu, iar la Stejaru școală I-IV și grădiniță. Am acordat o atenție deosebită acestor instituții, am îmbunătățit condițiile, iar anul acesta o să amenajăm curtea Școlii ”Ioan Luca ” Farcașa, curtea Grădiniței Farcașa și curtea Scolii Frumosu. Anul viitor mă voi ocupa de Scoala Stejaru – care necesită intervenție în regim de urgență. Vom amenaja un loc de joacă modern în fața fostului centru de informare turistică, căruia i-am schimbat destinația. Acum suntem în faza de obținere a autorizației de construire. Curtea școlii va fi amenjată cu beton amprentat, pavele, spațiu verde, iar în zona în care erau grupurile sanitare exterioare, va fi parcare. Și lângă primărie, unde este locul de joacă vechi – care nu arată chiar bine, vom face o parcare. Deci se va schimba cumva centrul comunei anul acesta, până în toamnă. Până în anul 2024 îmi doresc să inaugurez un nou sediu pentru primărie. Avem peste drum o clădire care a avut destinația de casă de cultură, domnul fost primar voia să facă și evenimente acolo, dar am ajuns la concluzia că nu mai este o necesitate organizarea evenimentelor. Avem în comuna noastră destule spații pentru acest gen de activități – pensiuni, restaurante, cort pentru nunți. Vreau un sediu de primărie modern, am făcut toate demersurile necesare în acest sens, vom aproba în ședință de consiliu local schimbarea de destinație și vom avea o primărie organizată ca la carte, cu birouri și compartimente, pentru că ne permite spațiul, este foarte generos, avem 1600 mp. Va fi și sală de consiliu nouă, sală de oficiere căsătorii, iar la parter o sală mare pentru serbări și pentru adunările cu cetățenii din comună. În momentul de față nu avem un spațiu adecvat pentru a mă întâlni cu oamenii sau pentru a organiza un eveniment cu mai multe persoane.
A consemnat Cristina Mircea
