Abandonată, tristă, fără perspectiva de a deveni un loc de memorie, casa savantului Aristide Caradja de la Grumăzești a început să se prăbușească. A căzut deja tavanul dintr-o cameră, căscând o gaură dureroasă în ceea ce ar fi trebuit să fie și să rămână o bucățică prețioasă de istorie. Acum, astăzi, conacul Caradja se află în cea mai dezastruoasă stare de la ridicarea lui, din 1890. A avut vremea lui de glorie, când era locuit de savantul care a pus bazele celei mai valoroase colecții de fluturi din țară, apoi a fost preluat de stat, folosit ca sediu de primărie, bibliotecă, poștă, casă de nașteri, retrocedat celor 3 moștenitori și…abandonat. Copiii savantului (Constantin Ion Dumitru Caradja, căsătorit cu Birgit Dorothea Elisabeth născută Lauer; Irina Marcela Maria Caradja, căsătorită cu dr. Alexandru Mănescu, și Ioana Despina Caradja, căsătorită cu Berthold Albrecht) nu s-au înțeles în privința destinației conacului, niciunul dintre ei nu putea face nimic fără acordul celorlalți, și imobilul – care are statut de monument istoric – a fost lăsat în voia sorții. Și a unor ”oameni descurcăreți” care au furat tot ce le-a făcut trebuință prin gospodărie, mai puțin treptele din piatră cioplită și o balustradă metalică. Jefuit, devastat, cu fracturi importante de zid, imobilul este la un pas de prăbușire.
”A căzut tavanul, o să cadă tot monumentul, că e plin de fisuri și, efectiv, nu avem nicio soluție, la fel ca în cazul tuturor clădirilor de patrimoniu ai căror proprietari nu se înțeleg”, a declarat Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț. ”Am solicitat primăriei să facă ceva, să ne putem întâlni cu una dintre proprietare, singura care plătește impozitul și am impresia că este în țară. Ceilalți locuiesc în străinătate. Trebuie să discutăm, să vedem ce se poate face, pentru că e păcat să pierdem o clădire superbă. La felul în care a ajuns acum, plângi în jurul ei și te simți neputincios. Neapărat trebuie pusă bandă, să delimiteze clădirea și niște plăcuțe de avertizare. Se duc copii pe acolo, să nu se întâmple o nenorocire”.
Singura posibilitate de a salva o clădire monument istoric ai cărei proprietari nu sunt interesați să o restaureze este exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Până acum, niciun primar din județul Neamț n-a deschis o astfel de acțiune în instanță, deși monumente care cad sunt prin multe localități.
”Descendent dintr-o veche familie domnitoare din Ţările Române, Aristide Caradja (1861-1955) rămâne şi în prezent cel mai celebru lepidopterolog român din toate timpurile.
De-a lungul unei cariere remarcabile, prinţul Aristide Caradja a colectat un important material de lepidoptere care a stat la baza valoroasei sale colecţii. Aceasta s-a îmbogăţit permanent cu numeroase exemplare cumpărate de prinţ sau primite de acesta, capturate de entomologi renumiţi sau în cursul unor expediţii celebre în diferite regiuni ale Europei, Asiei şi Americii Centrale şi de Sud.
Prin strădania prinţului, colecţia sa a devenit un adevărat tezaur ştiinţific ce grupează exemplare de valoare inestimabilă, între altele şi peste 3.000 exemplare-tip, folosite la descrierea unor specii noi. Această colecţie a stat la baza a numeroase studii remarcabile, dedicate în special faunei de lepidoptere din România şi din Extremul Orient, studii care i-au adus prinţului Caradja o binemeritată celebritate.
În vara anului 1944, colecţia prinţului Aristide Caradja a fost cumpărată şi depusă la Muzeul «Grigore Antipa». Prin diversitate şi valoare ştiinţifică, această este şi în prezent cea mai importantă colecţie din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa»”, se arată în scurta prezentare de pe site-ul muzeului.
Cristina Mircea
