Sorin Ouatu – primarul cu 11 proiecte în derulare și alte 5 depuse pentru finanțare

Primarul Comunei Ștefan cel Mare contrazice regula conform căreia oamenii de la țară votează fiii satului și nu-i privesc ca fiind “de-ai lor” pe cei veniți din alte localități. Sorin Ouatu, nu este fiul comunei (părinții lui s-au mutat în Ștefan cel Mare când el era foarte mic), dar sătenii l-au perceput ca fiind “de-al lor”, și l-au votat indiferent de formațiunea politică pe care o reprezenta. Acum este la al patrulea mandat și are renumele unui edil care face treabă, chiar dacă nu este susținut așa cum și-ar dori.

– Fața comunei s-a schimbat remarcabil și sunteți cunoscut drept unul dintre primarii care aleargă după finanțări. Ce-ați reușit să faceți anul trecut?

– În anul 2021, am continuat toate cele 11 proiecte care primăria le are în derulare, am finalizat 6 dintre ele, rămânând pentru anul acesta de încheiat celelalte 5: Hanul de la Șerbești, Casa Țărănească, Centrul Social, Școala de la Ghigoiești și rețeaua de alimentare cu apa de la Ghigoiești. Când vorbim despre un proiect finalizat trebuie să amintim de întreaga echipă care se ocupă de implementare, începând de la proiectant, consultant, diriginte de șantier, constructor și echipa din cadrul primăriei (dl. contabil, d-na de la achiziții publice și dl. secretar general). Un proiect durează 3-4 ani de la depunere și până la finalizare, cu toate procedurile necesare: depunere, evaluare, semnarea contractului de finanțare, semnarea contractului de execuție, execuția lucrărilor și ultimul pas recepția lucrărilor. Anul 2021 a fost un an foarte dificil pentru primăriile cu proiecte în derulare din cauza creșterii salariului minim pe economie în construcții, după care a venit și creșterea prețurilor la materialele de construcții, toate acestea însemnând costuri suplimentare suportate din bugetul local, care nu-ți permite să poți finaliza lucrările și atunci apelezi la Consiliul Județean și la Instituția Prefectului pentru a găsi soluții.

– Și ați găsit?

– Am avut discuții în nenumărate rânduri cu dl. prefect George Lazăr, aducându-i la cunoștință problema cu care se confruntă comuna Ștefan cel Mare. Urmare a adreselor trimise la Instituția Prefectului, am reușit să primim aproximativ 80% din suma necesară finalizării proiectelor, din fondul de rezervă al Guvernului, dar nu este de ajuns. Vom face adresă și către Consiliul Județean, la dl. președinte Ionel Arsene, pentru a ne sprijini în finalizarea proiectului restaurării Hanului de la Șerbești, ținând cont că dl. președinte iubește județul și se implică pentru dezvoltarea și înfrumusețarea lui. În satul Ștefan cel Mare, se află Conacul Iordache Cantacuzino, care este proprietatea Consiliului Județean, și ar fi benefic pentru ambele părți să-l reabilităm.

Vorbind despre monumente istorice Comuna Ștefan cel Mare, are un potențial foarte mare de dezvoltare fiind una dintre comunele cu cele mai multe monumente istorice: Hanul de la Șerbești, Conacul Iordache Cantacuzino, Conacul Dimitrie Sturza din Satul Cîrligi, Casa Caragea din Satul Cîrligi, Biserica Sf. Gheorghe din satul Ștefan cel Mare, Biserica Sf. Trei Ierarhi din Satul Cîrligi. De asemenea, avem două situri arheologice: Podul Trudeștilor din Satul Ghigoiești și La Velnița din Satul Dușești. Un monument natural cu care comuna se mândrește este Stânca de la Șerbești (dealul cu chip de om), care este declarat arie protejată pe o suprafață de 5 hectare. Anul acesta ne dorim ca printr-un proiect să-l introducem în circuitul turistic amenajându-l cu poteci, cu bănci pentru popas și un observator de unde se poate admira frumusețea muntelui Ceahlău, iar toate acestea se leagă strâns denumirea localității care poartă numele domnitorului Ștefan cel Mare.

– V-ați dorit reabilitarea Hanului de la Șerbești încă de la câștigarea funcției de primar. Care este povestea acestui proiect?

– În anul 2008, când am câștigat primul mandat, una din dorințele mele a fost reabilitarea Hanului de la Șerbești. Am început prin a da o altă față monumentului prin lucrările de întreținere și de amenajare. Hanul a prins viață prin organizarea de activități culturale și sociale și din ce în ce mai mulți oameni au început să-l viziteze.  În anul 2016, când am început proiectul am crezut că este ușor, dar pe măsură ce înaintam, lucrurile se complicau. Astăzi sunt bucuros că suntem la stadiul de 80% din proiect realizat. Contractul de finanțare cu AFIR-ul s-a semnat în anul 2017 și a fost în valoare de 500.000 euro. Pe parcursul derulării proiectului s-au mai adăugat încă 300.000 euro din fonduri proprii, din cauza lucrărilor neprevăzute și din cauza creșterii salariului minim pe economie și a creșterii prețurilor materialelor de construcții. Prima problemă apărută a fost modificarea proiectului pentru fundație din cauza cercetării arheologice care a durat 9 luni și a constat în săpături pe toată suprafața hanului la o adâncime de 3 metri, săpând 1000 de metri cubi de sediment care a fost cernut. În urma săpăturilor s-au găsit monede și vase din ceramică, sticlă, faianță și porțelan, din perioada contemporană și modernă. Piesele au fost recoltate în totalitate fiind restaurate și conservate la Complexul Muzeal Național Neamț, urmând a fi valorificate expozițional în incinta hanului, dar și publicistic printr-o monografie. Cercetarea arheologică a fost cu surprize, descoperindu-se încă alte două temelii de la alte hanuri, precum și urme ale unor construcții foarte vechi, dar și obiecte din perioada Cucuteni. Direcția Județeană pentru Cultură Neamț, reprezentată prin doamna directoare Rocsana Josanu, a sprijinit implementarea proiectului pe toată perioada derulării, contribuind ulterior cu suma de 15.000 de lei pentru realizarea proiectului de împrejmuire a monumentului istoric.

– Aveți în derulare și un alt proiect interesat, cel de realizare a unui muzeu într-o casă țărănească autentică. În ce fază sunteți?

– Prin realizarea acestui proiect, care se numește ”Transformarea, reabilitarea și dotarea unei gospodării în centru de promovare a meșteșugurilor tradiționale”, autoritățile locale urmăresc, așa cum spune și denumirea, promovarea meșteșugurilor și tradițiilor locale, inclusiv crearea unui cadru în care doritorii să învețe să realizeze obiecte artizanale cu specific local și județean. S-au identificat la nivelul comunei creatori de costume tradiționale cu care comuna intenționează să încheie parteneriate, în vederea administrării și dezvoltării activităților propuse pentru obiectivul menționat. Anul acesta vom finaliza muzeul.

– Am văzut de anul trecut că se lucrează la clădirea unei foste primării din satul Ghigoiești. Ce va fi acolo?

– Este un alt proiect de suflet pentru mine, dar și pentru locuitori satului Ghigoiești: reabilitarea fostei primării și transformarea acesteia într-un centru social. Lucrările sunt realizate în proporție de 60% urmând a fi finalizate până la sfârșitul acestui an. Centrul va oferi servicii socio-medicale, grupul țintă fiind persoanele cu handicap, copiii cu părinți plecați în străinătate și cei predispuși abandonului școlar, dar și persoanele vârstnice. Tot la Ghigoiești, lucrările la rețeaua de alimentare cu apă realizate în procent de 98% urmând ca până la finelei primului semestru al acestui an să procedăm la recepția lucrărilor.

– Și ce urmează? Ce proiecte aveți deja depuse și câte proiecte aveți în intenție?

– Avem un proiect depus pe Programul Național de Investiții Anghel Saligny – Reabilitare și modernizare rețea stradală, trei proiecte la Compania Națională de Investiții (Sala de sport, Reabilitare dispensar uman în satul Cîrligi, Reabilitare și modernizare sediu primărie) și un proiect la Ministerul Mediului (Modernizare iluminat stradal). Așteptăm cu interes deschiderea sesiunilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a depune proiecte. Ne dorim să depunem 7 proiecte: Reabilitare și modernizare școala gimnazială Dr. Emanuiel Rigler, Înființare sistem de distribuție gaze naturale, Modernizare centru comună (alei pietonale și șanțuri betonate), Sistem de supraveghere video în toate satele comunei, Reabilitare bază sportivă (înlocuire gazon sintetic și reparație clădire vestiare), Parc cu panouri fotovoltaice pentru iluminatul stradal și instituții publice și Promovarea și punerea în valoare a monumentului natural Stânca de la Șerbești.

Lista proiectelor aflate în derulare în anul 2021:

– Restaurarea monumentului de patrimoniu cultural și Hanul de la Șerbești – proiect AFIR;

– Modernizare drumuri de interes local, 5.645 km – proiect AFIR;

– Modernizare, renovare și dotare cămin cultural, Sat. Ghigoiești – proiect AFIR;

– Înființarea, modernizare și dotare centru integrat acordare servicii sociale, Sat. Ghigoiești – proiect AFIR;

– Promovarea Comunei Ștefan cel Mare prin amenajare și construire punct de informare – proiect POPAM;

– Transformarea, reabilitarea și dotarea unei gospodării în centru de promovare a meșteșugurilor tradiționale – proiect AFIR;

– Modernizare sistem de iluminat public stradal – proiect AFIR;

– Modernizare rețea de iluminat public stradal – proiect MINISTERUL MEDIULUI;

– Modernizare școală primară, Sat. Ghigoiești – proiect PNDL;

– Înființare rețea alimentare cu apă, Sat Ghigoiești – proiect PNDL;

– Modernizare drumuri comunale și sătești – proiect PNDL