Partea emoționant-simbolică a ședinței festive a Consiliului Local Piatra-Neamț de astăzi, 24 ianuarie, a fost semnarea declarațiiei de înfrățire cu sectorul Ciocana, Chișinău. Conform textului postat pe site-ul Primăriei Chișinău, inițiativa acestei înfrățiri a venit dinspre Republica Moldova spre Piatra-Neamț: ”La inițiativa Primarului General al Municipului Chișinău, Ion CEBAN și având în vedere caracterul special al relaţiilor dintre România şi Republica Moldova, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură şi tradiţii, pornind de la dorinţa reciprocă de a stabili şi dezvolta legături de colaborare pe multiple planuri de interes comun, la nivelul municipiilor Piatra Neamț și Chișinău, astăzi 24 ianuarie 2022, în cadrul ședinței Consiliului local al municipiului Piatra Neamț, a fost semnată declarația solemnă de înfrățire între sectorul Ciocana, municipiul Chișinău și municipiul Piatra Neamț. La ședința solemnă, organizată prin intermediul platformei ZOOM, au fost prezenți Primarul municipiului Piatra Neamț, Andrei CARABELEA, consilieri municipali Piatra Neamț, Pretorul sectorului Ciocana, Sinilga ȘCOLNIC, cât și invitați din ambele părți”.
La Piatra-Neamț, declarația (din care redăm un fragment) a fost citită de primarul Andrei Carabelea și semnată de conducerea primăriei și de consilierii locali: ”Pentru că fiecare mare sărbătoare a țării este un prilej de a aminti de trecut și de a privi spre viitor, urmând exemplul înaintașilor noștri, mereu cu gândul și sufletul la frații noștri, de același neam și sânge, în această zi semnăm jurământul înfrățirii municipiului Piatra-Neamț, România cu sectorul Ciocana, municipiul Chișinău, Republica Moldova. Încrezători în faptul că răspundem celor mai adânci aspirații și nevoi ale concetățenilor noștri, convinși de importanța înfrățirii ca instrument ce facilitează schimburile în diferite domenii, dăm o declarație solemnă că vom menține legături permanente între localitățile noastre, că vom realiza proiecte comune care să contribuie la dezvoltarea comunităților noastre și ne vom uni forțele pentru a asigura succesul demersului nostru de înfrățire“.
- Biblioteca Transilvania – patronată de Municipiul Cluj
”Oraşului de azi i se zicea pe vremuri “tîrgul Chişinăului”, căci avea un tîrg frumos în care îşi desfăceau marfa comercianţi pricepuţi din împrejurimi”, se arată în istoricul publicat pe site-ul Preturii Ciocana. ”În 1860 oraşul mai avea cîteva periferii : Buiucani, Schinoasa, Malina Mică, Valea Crucii, Grădina Franceză, Tăbăcăria, Visterniceni, Rusca, Măluşceni, Sf. Vineri etc. Din cele cinci sectoare teritorial-administrative ale Chişinăului, Ciocana este situat în partea de est a oraşului. Denumirea sectorului vine de la numele fostului sat Ciocana Nouă, inclus în hotarele Chişinăului abia în 1959. Pînă atunci localitatea fusese subordonată Primăriei din satul Visterniceni şi era cunoscută ca un cătun pe moşia Ciocanei încă din 1910.
Toponimicul moşiei Ciocana, iar mai târziu şi al satului Ciocana, se trage de la numele moşierului latifundiar moldovean Ciocan sau Ciocanu, care se presupune că ar fi trăit la hotarul secolelor XVI-XVII. Faptul este demonstrat indirect şi de denumirea dealului Ciocan, situat pe teritoriul moşiei, împreună cu alte înălţimi, cum ar fi Brăileanu şi Jidauca. Înscrierile istorice ne mărturisesc că în trecut moşia Ciocani, pe al cărei teritoriu au apărut ulterior satele Ciocana Veche şi Ciocana Nouă, a aparţinut diferitor răzeşi şi moşieri. La est, satul Ciocana Nouă se învecina cu Ciocana Veche, care în ianuarie 1971 se contopeşte cu satul Coloniţa. În anul 1800, moşia Ciocana aparţinea protopopului Străvărache. Documentele atestă că moşia Ciocana se întindea pe o distanţă de circa 10 km, iar la apus se învecina cu malul stîng al rîuleţului Bîcu. În unul din hrisoavele domnitorilor moldoveni, datat cu 23 noiembrie 1757, se afirmă că moşierul Darie Băluţel din satul Hîrtop, mărturiseşte că stăpîneşte moşia Ciocana şi că aceasta ar fi fost stăpînită şi de părinţii săi”.
Conform presei locale, în prezent Ciocana are Pe parcursul anilor, gospodăria comunală a crescut considerabil şi în prezent constituie 447 de blocuri şi 1.271 de case particulare, iar spațiile verzi constituie o suprafață de 440,27 hectare. Pădurea-parc „Râșcani” are 218 hectare. În anul 2001–2002, pe strada Nicolae Milescu Spătaru a fost plantat un parc-pădure cu o suprafață de 63,3 hectare, iar pe strada Vadul lui Vodă – un parc cu suprafața de 15,3 hectare.
În prezent, în sectorul Ciocana funcționează mai multe instituții de învățământ, dintre care 17 instituții preșcolare, 4 școli primare, 3 gimnazii, 9 licee, 2 școli profesionale și 3 colegii. De asemenea, aici își desfășoară activitatea Teatrul Municipal de Păpuși „Guguță”, biblioteca „Transilvania” (patronată de municipiul Cluj, România) și Centrul de Creație a Copiilor. Sectorul Ciocana este considerat, pe bună dreptate, un sector tânăr. Vârsta medie a locuitorilor este de 33 de ani.
