Aflat în proprietatea Consiliului Județean Neamț, Conacul Cantacuzino din Șerbești, comuna Ștefan cel Mare se îndreaptă spre stadiul de ruină, dacă nu se intervine imediat. Doar că noțiunea de ”intervenție imediată” pe care o reclamă monumentul istoric nu se aliniază nici cu procedurile, nici cu prioritățile proprietarului. Din 2013, fosta reședință boierească este acoperită cu o folie banală, care s-a rupt pe alocuri și a lăsat apa de ploaie să ajungă în interior, unde a degradat și mai mult tavanele, care oricum erau susținute de niște pari, ca să nu cadă.
”În momentul de față avem documentația actualizată și urmează să fie aprobată, prin ședință a Consiliului Județean Neamț. Apoi va fi transmisă către CNI, instituție care organizează licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate.
Facem precizarea că ultima documentație a fost realizată în 2018 și a fost transmisă către CNI, dar la cele două licitații care au avut loc nu s-a prezentat nimeni. De asemenea, am refăcut expertiza tehnică pentru că fusese realizată în 2017 și între timp starea imobilului s-a degradat și era necesar să actualizăm documentul cu situația la zi”, ne-a declarat Adrian Niță, șeful Biroului comunicare din cadrul CJ Neamț.
În care ședință va fi aprobată documentația și în care timp se va organiza licitația nu se știe. Cum nu se știe nici dacă, de data asta, se va prezenta cineva. Și astfel, între atâtea necunoscute, este pe cale să se piardă o bucată de istorie care, indiscutabil, își merită locul în viitor.
- Drumul de la grandoare la…decadență
”Iordache Cantacuzino este primul din familia Cantacuzino stabilit in Moldova in jurul anilor 1618. Acest Iordache este unul din fiii lui Andronic Cantacuzino, la rândul său fiul vestitului Mihai Cantacuzino. Iordache Cantacuzino reușește să se însoare cu una dintre cele două fete ale marelui boier Costea Bucioc, cu Ecaterina, și să intre în stăpânirea a jumătate din moșia Șerbeștilor, partea nordică, spre Cîrligi. Cealalta fată, Teodora, boierul Costea Bucioc o mărită cu viitorul domn Vasile Lupu și prin aceasta, moșia Șerbeștilor intră în zestrea domnitorului și capătă o importanță mai mare decât satele din jur.
Vasile Lupu a ridicat etajul conacului Șerbești, în partea a doua a sec. al XVII-lea, care se păstrează și astăzi în condiții destul de bune, datorită faptului că în conac funcționează școala profesională specială, iar parterul este construit de Costea Bacioc.
Jumătate din satul Șerbesti aparținea, în prima jumătate a sec. al XVII- lea, domnitorului Vasile Lupu. În fața conacului se afla o fântână arteziană. Apa era adusă de pe stâncă, unde se afla un bazin de captare, prin conducte de lut ars, până la conac. În spatele clădirii se afla iazul cu pești, iar între clădire și biserică se afla tunelul subteran, construit se crede, de Vasile Lupu. Toată grădina și biserica au fost împrejmuite cu zid de piatră, păstrat până în anii 1950-1957(în jurul bisericii se mai păstrează și astăzi)”, se precizează în istoricul așezării, prezentat pe site-ul Primăriei Ștefan cel Mare.
Diferența între cele consemnate și realitate constă în soarta clădirii care, asemenea tuturor reședințelor boierești, a avut diverse destinații, ultima fiind cea de școală. Însă odată cu mutarea școlii profesionale în sediul nou, conacul a fost părăsit, în 2007. 6 ani mai târziu, acoperișul a început să cedeze și a fost înlocuit cu folia care îi este ”învelitoare” și acum, în 2022. Iar în tot acest (mult) timp, Consiliul Județean Neamț, o instituție care se mândrește că atrage fonduri și derulează proiecte, nu a găsit o soluție pentru salvarea monumentului.
Cristina Mircea
