Reclamat la 20 de instituții, Raul Papalicef a izbucnit: ”Eu aș aresta ONG-iștii pentru subminarea economiei naționale”

Un cetățean german (?!) l-a reclamat pe Raul Papalicef, șeful Asociației de vânătoare ”Lupul cenușiu” la nu mai puțin de 20 de instituții, pentru că a tranchilizat și a eliberat un urs prins într-un gard din comuna Ceahlău. În e-mailul trimis de reclamant Poliției Române, DNA, DSVSA etc. a fost atașat link-ul articolului publicat la vremea respectivă de Ziarul Atitudinea de Neamț, text care poate fi recitit aici.

Evident, acest lucru l-a făcut pe Raul Papalicef să presupună că vreun agent de mediu a agitat spiritele: ”Eu nu cred că un cetățean german are timp să stea să urmărească presa locală din România. Aici este tot o șulfă de ONG-ist, care a așteptat terminarea poveștii și a bubuit prin Europa: ”Săriți fraților, că Papalicef este cel mai mare criminal de urși și uite ce a făcut!”. Și omul a reacționat. Eu așa cred, dar dacă nu-i așa, îl sfătuiesc pe reclamant să se ducă să-și facă un control la o clinică de specialitate. Eu nu-s Alba ca Zăpada, n-am avut niciodată pretenția asta, dar am făcut foarte multe lucruri bune. Neavând contract, puteam să stau cu mâinile în buzunar, nu să mă sui în mașină și să mă duc să-mi risc viața. Pentru că, până la urmă, mi-am riscat viața! Pentru ce?”.

• ”N-a venit nimeni niciodată în pădure cu un gram de sare sau cu un mentosan”

Dincolo de reclamația aberantă – totuși un om și-a asumat niște riscuri doar pentru a elibera un animal care se chinuia, revin pe tapet preocupările ONG-urilor de mediu, pe care nu le vede nimeni în acțiuni concrete.

”În familia noastră, vânătoarea este o tradiție de 3 generații”, a declarat Raul Papalicef. ”Am fost șef de grupă, am fost vânător la Iași, nu numai la Neamț și n-am văzut pe nimeni niciodată, în afară de gestionarii fondului de vânătoare, ingineri și vânători la muncă voluntară (construit sărării, curățat izvoare, pus creozot pentru deparazitarea porcilor, acțiuni de vaccinare împreună cu cei de la DSVSA, observație, pază, strâns șfacurile puse de țărani). N-a venit nimeni niciodată în pădure cu un gram de sare sau cu un mentosan. Dar văd tot felul de ONG-iști, tot felul de caricaturi care înțeleg că protejează fondul cinegetic dacă se duc să facă fotografii la puii de animale, la animale când sunt în rut, să le sperie, să le înnebunească, să le pătrundă în habitat și să facă evaluări pe bani foarte mulți, Noi vânătorii, care suntem zi de zi în fondul de vânătoare, nu suntem băgați în seamă, dar se iau în considerare niște așa-zise monitorizări ale unora care doar susțin că fac monitorizarea ursului Arthur, fără să fie acolo. Statul român a luat-o pe o cale total greșită. Nu știu ce ONG a monitorizat urșii din Făgăraș și a spus că sunt cu un sfert mai puțini decât în estimări. Adică erau 6.000 înainte, iar acum nu sunt 12.0000, ci 9.000. Peste doi ani de zile mai calculăm o dată și iar o să vină un ONG-ist pe banii ministerului sau ai Europei și o să spună nu sunt 20.000 de urși sunt numai 16.000. În loc să dea bani pe monitorizări aiurea, de ce nu trimite Ministerul Mediului niște tone de mâncare în fiecare an în mijlocul pădurilor? În afară de vânătorii acestei țări și de gestionari nimeni n-a făcut nimic niciodată. Noi suntem denumiți generic gestionari, dar suntem niște concesionari, noi plătim Statului român cu vârf și îndesat, peste tot avem numai obligații. Cinegetica este falimentară. Un fond de vânătoare plătește taxă la Statul român de la 3.000 de euro în sus, salariul paznicului, mâncarea pentru animale – cel puțin 10 tone de porumb, 2 tone de suculente, 2 tone de sare, și când tragi linia ajungi la minimum 15-20.000 de euro. Și de unde poți trăi? Vinzi acea cotă de recoltă, vreo 3 cerbi, 2 căpriori, vreo 10-15 porci și nu ajungi la 10.000 de euro. Cinegetica, cel puțin pe fondurile de munte, este falimentară la ora actuală. Mulțumită acestor ONG-uri care au scos întâi cocoșul de munte care era vreo 1000 de euro, au scos râsul, au scos pisica sălbatică, au scos lupul, au scos ursul. A calculat cineva cât a pierdut Statul român? Eu pe ăștia i-aș aresta pentru subminarea economiei naționale. Curentul anti-vânătoare este destul de vechi și unele țări care au dat credit acestor ONG-iști au plătit scump pe termen lung, pentru că pur și simplu au rămas fără biodiversitate. Să ne imaginăm ce se întâmplă dacă vânătoarea se interzice și n-or să mai existe fonduri de vănătoare. Acești frezați cu ciorapi roz și cu pantofi cu cioc, care stau în spatele tastaturii, vin ei să aducă mâncare la animale, să le scoată din garduri? O să apară braconajul de cea mai joasă speți cu capcane, cu lațuri, și încet, încet totul se pustiește. Într-un final o să moară și urșii, cred, otrăviți de oameni, asta s-a întâmplat și în alte țări. Peste tot, în lumea întreagă la minte, vânătoarea înseamnă conservare, pentru că vânătoarea înseamnă bani”.

Apopo de activitatea agenților de mediu, în județul Neamț au fost nenumărate cazuri în care urșii au atacat stânele și gospodăriile sau s-au prins în garduri și în lațuri, cum a fost și situația în care a intervenit Raul Papalicef și a eliberat animalul. A văzut cineva vreodată vreun ONG-st care să vină la fața locului, să se implice și să caute soluții?

Cristina Mircea