Modelul din Mărginimea Sibiului preluat de Mihai Gontaru: prima ediție ”Gârcina Bike Tour”

Deși nu este biciclist, primarul de Gârcina s-a gândit la un parteneriat cu iubitorii ciclismului în natură și organizează prima ediție a unei ”ture cu bicicleta”, duminică, 26 septembrie, de la ora 13, cu plecare de la Baza Sportivă Oprișeni și sosire în Poiana Ponor (punctul de plecare către Lacul Cuejdel). Traseul are o lungime de 10 kilometri, iar invitația lui Mihai Gavril Gontaru se adresează tuturor amatorilor de plimbare cu bicicleta în aer liber din Gârcina, Piatra-Neamț și din localitățile învecinate. Primarul este foarte optimist în privința acestei prime ediții a ”Gârcina Bike Tour”, dar și în privința proiectelor de viitor, care vor produce schimbarea pe care și-o doresc localnicii.

– Cum v-a venit ideea unei ture cu bicicleta în natură? Ce v-a inspirat?

– Cred că fiecare dintre noi ar trebui să aibă în vedere o plimbare în aer liber, mai ales când este într-o companie plăcută, cu prietenii sau familia. Am început să promovăm acest proiect inspirându-ne în primul rând din alte zone ale țării. De exemplu, în Mărginimea Sibiului sunt localități care au câte 50-60 km de artere ciclabile, pe care se poate merge cu bicicleta, chiar dacă nu sunt neapărat amenajate. Sunt trasee simple pe străzile secundare, pe marginea terenurilor agricole sau pe câte un drumeag care merge prin pădure. Acest tip de proiect mi-a plăcut foarte mult și-mi doresc ca, în următorii 3-4 ani de zile, să ajungem la o rețea de trasee de biciclete pe care turiștii din Piatra-Neamț și din localitățile învecinate să poată să le parcurgă în siguranță și bineînțeles în mod organizat. Mă bazez în primul rând pe locuitorii din comună, pe familiile care dețin biciclete, dar nu ascund faptul că-mi doresc foarte mult să aduc bicicliști și din Piatra, care nu au neapărat o problemă reală, dar vor să evadeze un pic din  trafic. Și mi-aș dori să vin în număr cât mai mare pentru că avem mănăstiri în zonă, dar și Lacul Cuejdel care, după părerea mea, este încă nedescoperit și puțin promovat. Îmi pun mari speranțe în această ediție a turului cu bicicleta, pentru că am sprijinul unor cunoscători din domeniu și anul viitor vom face un traseu pentru profesioniști, o să legăm Almașul de Cuejdi printr-un traseu care o să meargă pe drumul sondei și o să coboare în Țiganca, iar de acolo va continua spre lac. Mai avem un traseu de downhill, pentru care am cerut avizul de la Ocolul silvic. Cred că este cel mai tare traseu din toată zona noastră, va fi amenajat de un grup de tineri pasionați, de pe Cozla, de la Trei Căldări, până la Oprișeni. Sunt convins că promovarea acestui traseu va atrage nu doar iubitorii de downhill din toată țara, ci și din străinătate.

– Spuneați că Lacul Cuejdel este încă nedescoperit, deși este cel mai mare lac de baraj natural din țară. Cum puteți să-l puneți în valoare, având în vedere că nu este în administrarea Primăriei Gârcina?

– Am luat legătura cu cei de la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și am redactat un acord de parteneriat, care a fost aprobat de Consiliul local Gârcina, acord prin care ne dorim să accesăm fonduri europene pentru conservarea și protejarea acestui lac. În afară de amenajarea unor trasee pentru biciclete, vrem să facem un fel de pistă, un podeț din lemn care să-i permită turistului să meargă de jur împrejurul lacului. Proiectul urmează să fie depus pe POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare) și are o componentă care vizează inclusiv protejarea lacului de o eventuală colmatare în viitor. Când plouă foarte mult, aluviunile de pe versanți ajung în lac și îngroașă startul de sedimente. Inițial, lacul a avut o adâncime de 18 metri, acum are între 12 și 16 metri. Și ar fi mare păcat să dispară în timp, pentru că este cel mai mare lac de baraj natural din țară, are peste un milion de metri cubi de apă. În următoarele două săptămâni vedem cum procedăm pentru stabilirea studiului de fezabilitate și depunerea proiectului.

– Este singurul proiect pe care-l aveți în vedere în viitorul imediat?

– Până la sfârșitul anului suntem pregătiți pentru depunerea a alte trei mari proiecte. Unul este pentru asfaltarea drumului din Oprișeni, continuarea străzii Dragoș Vodă, proiect care are toate avizele, studiul de fezabilitate, inclusiv autorizația de construire. Dacă se deschide sesiunea PIN Anghel Saligny îl depunem imediat. Este vorba despre 2 milioane de euro, cost care include acest drum DC 145 A de 3 kilometri și străzile vicinale, încă 5 km. Al doilea proiect este aducțiunea de gaz pentru care suntem pregătiți, având toate avizele și studiile de fezabilitate, iar al treilea este pentru modernizarea drumului care duce spre Lacul Cuejdel, care are de asemenea toate avizele. Este un proiect ambițios, în valoare de 5 milioane de euro, care vizează DC 145 – continuarea drumului județean 57 E, prin Cuejdi, în lungime de aproape 9 km, se oprește undeva înainte de a ajunge la schit, pentru că după aceea e drum forestier. Acest proiect include modernizarea și refacerea a 7 poduri. Îl depunem și pe acesta pe Anghel Saligny sperând că o să avem finanțare. De asemenea avem proiecte depuse pe CNI, pentru școala din Cuejdi care va fi reabilitată și modernizată, vrem să amenajăm un dispensar în satul Almaș în locul fostei școli și să facem o creșă pentru copii. Avem o zonă în care se construiește foarte mult, la intrarea în sat și sperăm că  prin investițiile noastre – un loc de joacă, o creșă, un dispensar, să-i atragem pe oameni, să rămână cu copiii în sat la o creșă construită după ultimele norme în vigoare.

– Realizarea căruia din aceste proiecte ar fi cea mai mare mulțumire a dumneavoastră?

– Cea mai mare mulțumire ar fi gazul metan. Lemnele se tot scumpesc și, dacă am avea gaz am proteja mai mult pădurile. Dar la fel de importante sunt și educația, școala, drumurile, dispensarul, toate pentru ca oamenii să trăiască în condiții decente, cu un minim confort. Iar acest confort îl putem crea noi, autoritățile locale, prin proiectele pe care le depunem. Altfel suntem degeaba. Dacă am reușit să asfaltăm drumuri cu bani din bugetul local, acum că am pregătit două proiecte mari de asfaltări, prin care modernizăm  aproximativ 18 km de străzi, dacă aducem gaz în comună, modernizăm școlile, rezolvăm și cu apa și canalizarea, și organizăm manifestări care să atragă lumea la Gârcina, cred că în 2-3 ani de zile, oamenii vor simți schimbarea pe care și-o doresc.

A consemnat Cristina Mircea