Primărița de Grințieș: ”Ca să vină turiștii, avem nevoie de drumuri bune”

– Doamnă Ana Buștihan, nu aveți viceprimar de mai bine de 3 luni. Cum faceți față atribuțiilor pe care le aveți?

– Nu pot să mă plâng, nu aveam ajutor prea mult nici înainte din partea vicelui, așa că m-am obișnuit să mă organizez. De exemplu, în această perioadă facem ultimele pregătiri pentru începerea noul an școlar. Mai avem de făcut curățenie, mai trebuie amenajate două locuri de joacă la grădinițe. Vrem să arate totul perfect când începe școala. Chiar sunt emoționată și aș vrea să fie foarte frumos, e prima dată când particip la deschiderea anului școlar, o să fiu în mijlocul cadrelor didactice și al copiilor de la toate instituțiile de învățământ.

– Aveți aproape un an de mandat. Care au fost momentele din acest an care v-au umplut inima de bucurie?

– Mă bucur ori de câte ori avem câte o realizare. De exemplu, așteptăm acum cu nerăbdare PNDL-ul cu infrastructura. Avem un proiect depus de vreo 3 ani, pentru asfaltarea a 6,8 km de străzi. La noi infrastructura rutieră e jos de tot. Drumul principal e drum județean și e foarte bun, dar pe laterale este asfaltat doar DC 152, atât, vreo 6 kilometri. Proiectul cu asfaltarea a 6,8 km de străzi a stat vreo doi ani la Compania Națională de Investiții, acum am înțeles că prin programul de investiții Anghel Saligny se vor prelua proiectele și avem speranțe mari. Dacă deja a apărut ordonanța ar trebui ca în două, trei săptămâni să avem un răspuns. Aș fi foarte bucuroasă. Mai avem un proiect tot pe Compania Națională de Investiții pentru lucrări de primă urgență. Și acela este important pentru că în fiecare an avem o problemă, în luna iunie, când ploua mult, vin torenții și aduc din deal aluviuni. Sunt câteva case la Grințieșul Mic, vizavi de intrarea spre Durău și acolo trebuie făcută amenajarea torentului și a străduței. Acolo sunt câteva familii care de 4 ani încoace sunt afectate.

– Oamenii care vin în audiență la dumneavoastră, ce probleme vă aduc în atenție?

– Acum vin cu problema urșilor. Avem, cred, din două în două zile, câte un incident. Intră în gospodării. Chiar astă noapte a răsturnat ursul doi stupi de albine din curtea unui om și a mâncat mierea. A sfâșiat și niște oi, animale mai mari încă nu, probabil urmează. Cu vreo două zile înainte a fost la o familie și a luat găinile, care erau în coteț, deci sare gardul și intră în curți, asta e periculos.

– Ce soluție ar fi?

– Pai dacă vin constant, doar extragerea e o soluție. Nu țin cu ursul deloc. Dacă nu se iau măsuri, oamenii vor încerca să rezolve singuri problema. Sunt foarte supărați. Vin revoltați la primărie și spun că o să găsim urșii în capcane din sârmă. Anul trecut n-au fost probleme de genul ăsta, dar s-au înmulțit urșii din primăvară încoace și acum atacă în intravilan. Oamenii înainte mai mergeau la ciuperci, la afine, anul ăsta nu s-au mai dus, le este frică. Foarte rar, numai care sunt mai curajoși. Ne gândim că zona unde apare ursul este și zona prin care merg copiii către școală. Ne îngrijorăm pe tema asta.

– Exceptând urșii, ce probleme mai au sătenii?

– Ne spun că e noroi pe străzi, mai intervenim noi cu utilajul nostru. Încercăm să balastăm măcar porțiunile cu probleme mari, avem un contract care va intra in vigoare săptămâna aceasta. Și vom mai primim niște bani la rectificare, poate facem un proiect să modernizăm centrul civic, deși consilierii la aprobarea bugetului n-au vrut, dar poate acum s-au răzgândit.

– De dumneavoastră înșivă sunteți mulțumită de când sunteți primar?

– Da, mie îmi place agitația, să mă duc, să fac, să rezolv, să mă organizez. Nu mai am pre mult timp liber. Înainte mergeam și-mi vedeam mama de două, trei ori pe săptămână, acum mă duc o dată pe săptămână sau chiar la două săptămâni. Dar dacă intervin situații de urgență, după amiaza sau la sfârșit de săptămână, mă ajută și colegii. Niciodată nu au spus ”nu”. Suntem ca o familie.

– Ce vă doriți pentru viitorul imediat? Și personal și ca primar.

– Prea multe nu-mi doresc. Să fiu sănătoasă și să pot munci. Iar ca primar să pot să realizez măcar un proiect, două. Acum avem din urmă două proiecte pe PNDL, o extindere de apă și 5 poduri pe Grințieșul mare, pe un drum comunal. Podurile sunt realizate în proporție de 80%, extinderea de apă cred că 50%.

– Câtă lume are apă curentă în comună?

– În general toată lumea are apă curentă, pentru că ori sunt branșate gospodăriile la rețeaua existentă, ori s-au adunat două, trei familii și și-au făcut rețea proprie. Iar noi avem rețeaua de aproape 3 kilometri și mai este extinderea din satul Bradu, care ar trebui să fie gata anul următor. Și ar mai rămâne vreo 5 km pe Grințieșul Mare, pentru care ar trebui să accesăm alte fonduri. Dar acolo sunt oameni care au rețea proprie, deci nu e foarte urgent, dar totuși ar trebui să rezolvăm și acolo problema extinderii rețelei de apă. E mai urgentă problema drumurilor. Au venit oamenii în concediu din Italia, din Spania și au întrebat ce ar putea să facă dacă se hotărăsc să se întoarcă în România. Ar putea să se axeze pe turism, pentru că avem niște locuri foarte frumoase. Sau mă gândesc că ar merge spații de cazare timp camping sau bungalow-uri, dacă scăpăm de urși. Și agro-pensiunile eu zic că ar merge pentru că Durăul este deja foarte aglomerat. Sunt 6 kilometri până la Durău, dar avem și muntele nostru. Muntele Grințieș este superb. Însă ca să vină turiștii, avem nevoie de drumuri bune.

– Muntele Grințieș este frumos, dar nepromovat și nu toată lumea știe cum se poate ajunge acolo.

– În primul rând se poate ajunge ușor cu mașinile de teren, chiar este un traseu și se ajunge până pe platou. Dar este traseu și pentru cei care vor să meargă cu piciorul. Anul trecut a venit un grup mare, cu 20-30 de mașini de teren. Turiști care au făcut traseul, s-au oprit, au făcut mâncare la ceaun și s-au bucurat de o excursie de o zi. Bine, există și alte posibilități. Sunt vreo 3-4 pensiuni unde se poate caza lumea care vrea să meargă la Durău sau la lac, unde sunt bărci pentru plimbări. Turismul este viitorul, pentru că alte ocupații aici nu prea mai sunt. Doar vreo 6 familii se ocupă cu creșterea animalelor și le este greu pentru că nu au piață de desfacere, nu sunt organizați, este fiecare pe cont propriu. Dacă ar vrea să înființeze o asociație, noi am putea să-i ajutăm cu consultanța. Să-și facă un sediu și lumea să știe că acolo găsește brânză, urdă, smântână, produse tradiționale.

– Apropo de tradiții, la sfârșitul lunii august ați organizat festivalul haiducilor care ”crește” de la o ediție la alta, dar nu aveți un ansamblu folcloric local.

– Vom avea curând. Ne-a abordat Ciprian Boju, care conduce ansamblul Florile Ceahlăului și vrea să colaborăm, chiar de pe 17 septembrie. Vom înființa un ansamblu cu o grupă de copii și una de adulți, dacă vor fi doritori. Să avem și noi un ansamblu de muzică populară, de dansuri, tot ce ține de folclor, și să-l aducem la nivel de competiție. Să mergem și noi la concursuri prin țară și să facem cunoscut numele comunei Grințieș.

A consemnat Cristina Mircea