Denigrat pe Facebook, un fost primar a obținut daune morale de 15.000 de lei

1

Judecătoria Bicaz a pronunțat o hotărâre prin care stabilește, practic, că rețeaua de socializare Facebook trebuie să fie un spațiu public civilizat. Cel care a deschis acțiunea este Iulian Găină, fostul primar de Tarcău, denigrat de un consătean, care a făcut mai multe postări jignitoare la adresa lui.

Instanța l-a sancționat pe autor și l-a obligat să șteargă postările: ”Admite în parte acţiunea civilă având ca obiect răspundere civilă delictuală, formulată de reclamantul Găină Iulian, în contradictoriu cu pârâtul Lomură Florin. Obligă pârâtul să achite reclamantului suma de 15.000 lei cu titlu de daune morale, ca urmare a încălcării de către pârât a drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului, prin postările efectuate pe reţeaua de socializare Facebook. Obligă pârâtul să şteargă de pe contul reţelei de socializare Facebook postările denigratoare la adresa reclamantului şi a familiei sale. Obligă pârâtul să achite reclamantului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare”.

Florin Lomură a atacat sentința, iar dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Neamț, care urmează să pronunțe hotărârea definitivă. Interesantă este motivarea primei instanțe, care poate servi ca avertisment celor tentați să folosească un limbaj jignitor în postările sau în comentariile de pe Facebook: ”Instanța apreciază că pârâtul a săvârșit o faptă ilicită constând în încălcarea dreptului la imagine, reputație, onoare al reclamantului, prin depășirea limitelor libertății de exprimare, întrucât a prezentat publicului într-o manieră lipsită de decență, prin utilizarea unor cuvine peiorative, menite să-l ridiculizeze în fața societății, iar prin aceasta i-a cauzat acestuia un prejudiciu moral. (…) Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită a pârâtului și prejudiciul suferit de reclamant este evidentă, în timp ce, în privința vinovăției, este cunoscut în domeniul delictual, felurile vinovăției (intenție sau culpă) interesează mai puțin, aceste forme prezentând relevanță în sfera ilicitului penal.

În cauză, instanța consideră că pârâtul a săvârșit fapta cu vinovăție sub forma intenției directe, fiind evident că susținerile sale erau apte a prejudicia reclamantul în drepturile sale nepatrimoniale, însuși scopul pârâtului fiind acesta.

Mai mult decât atât, comunitatea fiind mai restrânsă decât în orașele mari, procentul persoanelor care îl cunosc pe reclamant, sau care au citit comentariile pârâtului, este mult mai ridicat, prezența reclamantului în fața oricărei persoane creându-i o stare de disconfort. (…) Atunci când a făcut afirmațiile on line, pârâtul trebuia să știe reacțiile pe care le va provoca în mediul virtual și deci trebuia să se abțină de la un asemenea comportament. Orice persoană, animată de dorința aducerii la cunoștință publică a unor fapte în legătură cu o persoană publică trebuie să justifice un drept și un interes legitim pentru a face acuzații într-o manieră decentă, civilizată, această atitudine lipsind în multe din postările pârâtului”.

Cristina Mircea

 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.