Aflată doar declarativ în atenția diverselor autorități și instituții care au promis că o vor readuce la viață și o vor pune în valoare, Cetatea lui Ștefan cel Mare de la Gâdinți este în aceeași stare (deplorabilă) de ani de zile. De când nu mai este cultivat de localnici, locul a devenit o junglă de nepătruns, în care și-au găsit adăpost diverse animale și specii periculoase de șerpi. Peste discuțiile din spațiul public, legate de un proiect dedicat cetății s-a așternut tăcerea. Iar modul silențios a fost impus de Ministerul Culturii, care n-a răspuns la nicio adresă trimisă de Consiliul Județean Neamț – instituția care intenționa să preia monumentul în proprietate, ca să poată investi în restaurare. Cetatea Nouă a Romanului, cum mai este numită Cetatea lui Ștefan de la Gâdinți este monument de clasa A și, în consecință, doar autoritățile centrale, de la Capitală, au autoritatea de a-i pecetlui soarta. Când vor binevoi să reacționeze adecvat. Deocamdată, Ministerul Culturii a reacționat doar la cele două amenzi, a câte 8.000 de lei, aplicate de Poliția Neamț, prin ofițerul de patrimoniu. Pe ambele le-a contestat în instanță, primul proces l-a pierdut, iar al doilea l-a câștigat, la apel, la Tribunalul Neamț, nu pentru că starea în care se află cetatea nu ar trebui sancționată, ci pentru că proprietarul ar fi Institutul Național al Patrimoniului. Pentru a demonstra că nu-i este imputabilă situație monumentului, Ministerul Culturii a venit în fața judecătorilor cu legi, statut și atribuții, atitudine care i-a făcut pe magistrați să scrie 3 fraze memorabile în motivarea sentinței: ”În fine, din toate aceste dispoziții legale stufoase, coroborate cu susținerile petentului din plângerea contravențională și din cererea de apel reiese, pe de o parte, că Ministerul Culturii nu are atribuții directe în protejarea patrimoniului cultural național, iar pe de altă parte că petentul este prea puțin interesat de acest subiect și este chiar iritat să tot fie deranjat cu astfel de probleme. Într-adevăr, obligațiile prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 422/2001 trebuie îndeplinite de către Institutul Național al Patrimoniului și, întrucât are personalitate juridică, tot lui îi revine răspunderea pentru nerespectarea acestor obligații – care, în speță, este de natură contravențională. Dar, fie și numai pentru că Institutul este în subordinea petentului, este absurdă susținerea acestuia din urmă în sensul că nu ar avea nicio atribuție în domeniul protejării patrimoniului cultural național, iar vehemența cu care își pledează detașarea de subiect este demn de o cauză mai bună”.
Izbit de pământ de cei doi magistrați, Ministerul Culturii probabil că s-a ridicat cu grație, s-a scuturat de praf și a citit încheierea de ședință cu nesaț: ”Admite apelul declarat de petentul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 297 din data de 24.02.2020, pronunţată de Judecătoria Roman în dosarul nr. 3835/291/2019. Schimbă în totalitate sentinţa apelată în sensul următor: Admite plângerea contravenţională formulată de petentul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale împotriva procesului-verbal de contravenţie seria PNTY nr. 0032097/20.05.2019, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ. Anulează procesul-verbal contestat şi exonerează petentul de executarea sancţiunii aplicate. Definitivă. Pronunţată la data de 01.03.2021 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei. Preşedinte, Judecător, Florina Carmen Ionescu Dan Magdalina”.
În consecință, deși șifonat, Ministerul Culturii a bifat o ”victorie”: a scăpat de o amendă de 8.000 de lei pasând responsabilitatea în curtea Institutului Național al Patrimoniului, pe care-l are în subordine, îl finanțează (se aude că prost) și-l coordonează. Și mai merită subliniat un efort al onor Ministerului Culturii care, prin reprezentanții săi bătăioși și competenți, nimerește de fiecare dată drumul spre Judecătoria Roman și spre Tribunalul Neamț, dar nu se abate nicidecum pe la Cetatea de la Gâdinți să vadă cum poate să arate singura fortificație construită integral de Ștefan cel Mare.
Cristina Mircea
