Zona fosiliferă de pe Cozla, care ar avea o suprafață de circa 10 hectare, a fost afectată iremediabil de proiectele administrației Gheorghe Ștefan, făcute fără avize de mediu și abandonate parțial de ani mulți. Așa s-a ajuns ca telegondola să ducă, practic, către nicăieri și să transporte aer proaspăt din vârful dealului, la gară. Administrația Andrei Carabelea a încercat amenajarea unui loc de joacă pe Cozla, care ar fi animat și cabinele telegondolei, dar s-a lovit de refuzul Agenției pentru Protecția Mediului Neamț și s-a orientat către ștrand. Cu un ”hotel” care a înghițit foarte mulți bani și a rămas încremenit în stadiul de execuție, un iglu deja compromis, câteva chioșcuri cu suveniruri și o mulțime de clădiri abandonate, dealul Cozla este departe de a fi o destinație turistică deși adăpostește o adevărată comoară: ceea ce a rămas din depozitul fosilifer, absolut deloc promovat.
”Avem cred, una din cele mai mari bogății la nivel global, este o zonă unicat în lume pentru importanța pe care o au aceste mărturii ale istoriei. Aici era cândva fundul unui ocean care acoperea întreaga Europă. În Italia, în Franța, în Germania dacă te duci într-un orășel găsești o poveste despre piatra pe care s-a așezat un mare învățat și în momentul acela i-a venit o idee. Noi avem bogăția, avem fosilele care arată existența acelui ocean, dar avem și următoarea realitate: niște construcții făcute numai noi știm cum, o zonă fosiliferă, o telegondolă, și o situație de blocaj. Cu această poveste m-am dus la Ministerul Mediului unde am vorbit cu dl. secretar de stat Ionuț Banciu, un om pe care-l respect foarte mult și cu care am deschis dialogul pe această temă, după care am vorbit cu președinta Agenției Naționale a Ariilor Naturale Protejate, doamna Croitoru. Și în biroul dumneaei am stat cred că vreo două ore împreună cu tot cabinetul domniei sale pentru a căuta soluția pentru zona fosiliferă. Ca să rezolvăm problema ar trebui ca acele clădiri să fie dărâmate și terenul adus la starea inițială. Cine mai poate aduce terenul la starea inițială? În condițiile în care s-au făcut lucrări în locul care arăta exact ca fundul mării acum 30 de milioane de ani? Concluzia la care am ajuns este că trebuie făcut un studiu, care probabil va fi extrem de costisitor, din care să reiasă clar care este zona fosiliferă, zona pe care o mai putem proteja astăzi, pentru că ceea ce-a fost distrus nu mai poate fi refăcut. Și atunci să putem continua construcțiile care s-au demarat deja, să delimităm clar zona fosiliferă și să reconstituim o poveste în jurul acestei idei. Pe de o parte, pe Cozla ar putea fi un loc de joacă care să pară un oraș subacvatic de acum 30 de milioane de ani și copilul să vadă cum arătau peștii, să vadă desene, filmulețe, să-și pună ochelari virtuali, să ducem o tiroliană către Pietricica, unde se află altă zonă fosiliferă și acolo să avem un muzeu. Avem un triunghi extrem de valoros – zone fosilifere pe Cozla, Pietricica și Cernegura, și ar trebui să-l punem în valoare”, a declarat primarul Andrei Carabelea.
Rezervația fosiliferă de pe Cozla a fost cercetată de specialiștii care au găsit 38 de specii de pești fosilizați, inclusiv unele unice în lume, care sunt expuse astăzi la Muzeul de Stiințe Naturale Piatra-Neamț.
Cristina Mircea
Ce studiu bre,daca toți stiu ce contine zona, studiu de sifonare a banilor 😀😀😀, trebuie tras tare,cine va mai alege???? Poate fosilele de pe Cozla!
Un proiect nascut mort, intr-un oras turistic fantoma.
👏
Trebuie facut orice este posibil, ca orasul Piatra Neamt sa ramana un oras frumos, cochet, asezat intr-un cadru natural superb;este prea putin pus in valoare, fata de potentialul extraordinar pe care il ofera acest oras minunat, si imprejurimile sale. Oare cei care il conduc, sunt constienti de aceste lucruri, si de responsabilitatile pe care le au, in functiile importante pe care le ocupa? Sa speram ca da!