”Tăierile ilegale apar când se întâlnesc un agent economic și un silvicultor, care au nevoie de bani”

• interviu cu Vlad Vieru, șeful Gărzii Forestiere Neamț

– Contextul este de așa natură încât după ploile abundente de luna trecută, care au produs ceva necazuri și pagube prin județul Neamț, după toate atacurile de urs, care sunt din ce în ce mai dese și mai violente, s-a trezit din nou corul patrioților iubitori de codru și, deși în toate pozele de la inundații se vede pădure pe fundal, această temă a tăierilor ilegale și a vânzării țării către austrieci a revenit în actualitate. Nu putem spune că nu se fură din păduri sau că nu se taie ilegal, dar care este totuși proporția? Există un fenomen incontrolabil și devastator?

– Nu știu cum o fi prin alte părți, unde văd că anumite acțiuni ale activiștilor de mediu au și ceva rezultate, dar eu consider că la Neamț nu suntem în situația ca fenomenul tăierilor ilegale să fie o caracteristică generalizată. Tăierile ilegale apar ca urmare a întâlnirii dintre un agent economic, care are niște nevoi, și un silvicultor care are și el aceleași nevoi. Mă refer la bani. Și atunci când se întâlnesc cei doi, este posibil în anumite zone să apară astfel de istorii. Au mai fost, parte din ele le-am constatat, s-au luat măsuri, probabil mai sunt și întâlniri ale intereselor celor doi pe care nu le-am constatat, nu avem pretenția că știm tot ce se întâmplă în pădurile județului, e vorba de o suprafață de peste 262.000 de hectare. Și apropo de această cifră, la nivelul anului 2008, aveam în județul Neamț 258.000 de hectare, adică suprafața fondului forestier a crescut cu 3900 de hectare.  Există o prevedere în Codul Silvic care stabilește ca suprafețele de pășuni împădurite care au consistență peste 0,4 trebuie incluse în fondul forestier. Am găsit înțelegere la nivelul UAT-urilor, în special al primăriilor, care au introdus aceste suprafețe în fondul forestier.

– Din ce-ați spus despre întâlnirea intereselor, deducem că nu se poate să tăiem ilegal sau să furăm din pădure fără complicitatea silvicultorului?

– Este vorba despre interesul omului de rea-credință și interesul silvicultorului de rea-credință, să nu generalizăm. Să zicem că e mai probabil să știe silvicultorul dacă se întâmplă ceva ilegal în pădurea pe care o administrează. Să zicem că e mai probabil, dar au fost și cazuri când silvicultorul n-a știut.

– Oamenii au tendința să generalizeze și nu mai fac diferența între exploatarea legală a pădurilor și tăierile ilegale sau transporturile ilegale. Simpla prezență în trafic a camioanelor încărcate cu lemn, având în vedere  înseamnă deja suspiciunea că este vorba despre un transport ilegal.

– Sistemul Sumal oferă oricărui cetățean de bună credință informații cu privire la legalitatea unui transport de material lemnos. În calitate de cetățean, poți utiliza aplicația ”Inspectorul pădurii” și poți verifica orice transport de material lemnos care trece pe lângă tine. Chiar recomand treaba asta cetățenilor. Ei verificau, probabil observau că transportul este legal din punct de vedere al provenienței, însă considerau că tonajul este mai mare și atunci spuneau: transport ilegal. La fel, probabil, dacă vedeau camionul oprit de poliția rutieră, la radar, spuneau că e transport ilegal, doar pentru că a avut 70 km/h în localitate. Am făcut și noi constatări pe tema transporturilor ilegale, dar multe dintre ele se referă la mijloace de transport care tranzitau județul Neamț. La fel și activiștii de mediu din Suceava, care sunt foarte activi ca să zic așa, au fost și pe raza județului Neamț și au identificat ceva probleme la un transport, dar mașina era tot din Suceava.

– Care este principala problemă cu care vă confruntați în activitatea dumneavoastră?

– Principala problemă să zicem că ar fi nevoia de a organiza activitatea gărzii la nivel de prevenție și nu la nivel de constatare, dar modul asta de abordare implică personal. Avem 4 echipe, a câte 2 consilieri, și asta înseamnă 8 oameni. Nu știu de pixul cui depinde suplimentarea posturilor, dar depinde de multă vreme. În codul silvic există o prevedere conform căreia în structurile din subordinea autorității se angajează un inginer la 12.000 ha de pădure. Dacă ne raportăm la suprafața de fond forestier din  județul Neamț ajungem la 22-23 de ingineri, adică noi funcționăm cam la o treime din personal. Suntem norocoși că nu avem un județ foarte complicat, că atunci și modul în care gestionam problemele devenea nesatisfăcător.

– La o discuție anterioară, de acum câțiva ani, spuneați că n-ați primit nicio sesizare de la proprietarii de pădure cum că ar găsi cioate pe proprietățile lor. Nu vin să reclame, pentru că sunt implicați în tăierile ilegale?

– Sesizări au mai fost că se taie în stânga, se taie în dreapta, dar cazuri ca  proprietarii de pădure să vină se reclame, nu am avut. Nu intră nimeni chiar așa pe o proprietate, să se apuce de tăiat. De regulă, proprietarul nu e străin de ce se întâmplă acolo.

A consemnat Cristina Mircea