Premieră La caiace: hand made live cu Amalia, Ștefan și Andrei

0

Trei oameni faini – AmaliaȘtefan și Andrei, au căutat și au adunat lângă ei alți oameni faini, care trăiesc prin și pentru pasiunile lor, și au gândit un eveniment, care se întâmplă pentru prima dată la Piatra-Neamț. Sâmbătă și duminică, La caiace se transformă într-un atelier de meșteșuguri, unde oricine va avea ocazia să experimenteze bucuria realizării obiectelor hand made, alături de artizani locali.

 

  • ”Evenimentul din acest week-end este pentru promovarea artizanilor locali – adică ce faci din pasiune acasă, cu mânuța ta”

 

Amalia are 35 de ani, este absolventă de drept, cu master în dreptul afacerilor, și după ce a lucrat 16 ani în vânzări și marketing, s-a dedicat cu totul pasiunii pentru hand made. Împletește, croșetează (asta va face și La caiace), dar face și bijuterii și obiecte decorative.

Dacă ar fi să ne definim am fi artizani, fiecare lucrează pe domeniul lui diferite lucruri, dar nu putem să ne numim chiar artiști pentru că nu suntem la nivelul la care este arta. Evenimentul din acest week-end este pentru promovarea artizanilor locali – arte și meserii la nivel de meșteșuguri, adică ce faci din pasiune acasă cu mânuța ta, și atunci avem de la pielar, la prelucrarea lemnului, mărgeluțe, sau prelucrare cupru sau bijuterii făcute din pietre semiprețioase, fiecare vine cu un aport dintr-un hobby pe care l-a dus la extrem. Ne-a schimbat și contextul pandemic, oamenii s-au întors spre lucrurile de suflet și au început să lucreze acolo puțin mai mult. Noi am încercat să-i adunăm pe toți, să-i cunoaștem pe toți, până acum avem vreo 10, de fapt ar fi 12, dar 2 nu pot participa la acest eveniment. Dar foarte greu i-am găsit, deci nu știam unde să mă duc, am sunat și la Școala de artă, am sunat și la Consiliul Județean. Nimeni nu știe nimic, nu este organizare. Nu neapărat că este o problemă, dar noi ne-am pus întrebarea de ce la noi, la orice eveniment nu sunt artizanii pietreni, de-ai noștri, și vin alții din alte orașe.. Suntem doar o mână de oameni, optimiști că se va schimba ceva, pentru că hand made-ul merge, dar noi nu vindem la noi. Vindem numai în afara orașului și în afara țării. Dacă te duci în parc găsești pe cineva care are hand made de la o bijuterie, la o haină sau o geantă, dar nu sunt cumpărate de la noi, de la producătorii noștri locali. Sunt achiziționate online și noi la rândul nostru vindem spre alții online”.

 

  • ”Lemnul are chestia asta foarte faină, mie mi se pare că el e viu tot timpul”

 

Ștefan are 36 de ani, este silvicultor, cu master în peisagistică (parcuri și grădini), iar acum se joacă cu lemnul, pe care-l transformă ”în diverse chestii”. Este singurul dintre cei 3 prieteni care are un atelier în curtea casei, de altfel pasiunea lui pentru a lucra lemnul nefiind atât de silențioasă încât să-i permită să ”funcționeze” la bloc. La fel ca Amalia și Andrei, Ștefan a fost voluntar la diverse evenimente, dar e pentru prima oară când se implică activ în organizarea unuia. Aici, la Piatra-Neamț, unde și-a dorit să vadă artizanii locali explicând oamenilor cum fac și ce fac pentru ca din mâinile lor să iasă lucruri. ”Suntem ca o livadă cu pomi diferiți, hrăniți cu aceeași apă și dacă nu mă înșel cred că asta se cheamă patriotism. Noi vrem să cunoaștem comunitatea și vrem ca și comunitatea să ne cunoască. Orașului îi lipsește organizarea, promovarea artiștilor și a designerilor locali. E ceva că reușim să ne adunăm, în primă etapă.  Înainte de pandemie, aveam lucrări și mă chema toată lumea, după aceea nu m-a mai chemat nimeni, s-au descurcat singuri cu grădinile și cu parcurile. Acum lucrez doar lemn. Ziua mea de lucru câteodată e foarte ok. Alteori te mai accidentezi, mai ales când lucrezi cu topoare, cu dălți, cu tot felul de chestii tăioase. Iar din lemn iese ce scoate sufletul în momentul ăla. Practic, nu poți să-ți faci o idee exactă, după ce te-ai apucat vezi că se mai schimbă proiectul, tot lucrezi, tot adaptezi. Contează ce lemn lucrezi. De exemplu, cozile de topor pe care le fac eu sunt dintr-un salcâm uscat de 30 de ani. Lemnul are chestia asta foarte faină, mie mi se pare că el e viu tot timpul. Toată lumea spune că lemnul respiră, că lemnul lucrează, e ca și cum ar fi viu dacă respiră și lucrează. Pentru evenimentul de sâmbătă -duminică, ”Atelier de meșteșuguri” ne-am făcut o prezentare în care am pus împreună un topor, un ghem și o bucată de piele”.

 

  • ”Mă uit ore întregi la tutoriale pe internet despre cum se face o anumită chestie”

 

Andrei are 36 de ani, a absolvit geografia turismului la Cluj și se ocupă cu pielăritul. Și-a transformat o cameră din apartament în cameră de lucru și acolo face curele, portofele, brățări de piele, gentuțe, accesorii, armuri, huse pentru pachete de țigări, inclusiv teci pentru topoarele lui Ștefan.

Mă trezesc dimineața și mă uit pe facebook, pe instagram și pe ce mă mai promovez, iar dacă am comenzi, mă apuc de comenzi. Dacă nu am, încerc să vin cu ceva ce n-am mai făcut sau mai exersez anumite chestii pe care nu le stăpânesc cum aș vrea să le stăpânesc. Mă uit ore întregi la tutoriale pe internet despre cum se face o anumită chestie și, așa, nicio zi nu e la fel ca alta”.

Băieții, calmi și tăcuți de felul lor, mai au o pasiune: merg foarte des la festivalurile medievale, și fac parte dintr-o comunitate faină, în care s-au adunat oameni din Moldova.

Cine vrea să-i vadă/cunoască/admire pe acești oameni frumoși, și pe ceilalți pe care i-au găsit și i-au adus la Târgul de Meșteșuguri, nu trebuie decât să-și facă timp sâmbătă sau duminică între orele 12 și 19. Iar sâmbătă este și concert Elena Shulea. De la ora 19. De ascultat, tihnit, pe păturică. Sau în hamac. La caiace.

Cristina Mircea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here