Făcut cu ciment SRI pentru baraje și ”bandajat” cu rășini, palatul de justiție a fost preluat de CNI (expertiză)

0

Deși a stat din 2012 până în 2020 cu ”rădăcinile” în apă, palatul de justiție din Piatra-Neamț nu a crescut cu niciun etaj. În schimb, a devenit o epopee în materie de (in)coerență și (i)responsabilitate în investiții. Lucrările, preconizate a se încheia în 4 ani, s-au desfășurat în salturi și cu mari probleme de calitate. Construcția, atât cât s-a ridicat, avea fisuri în planșee, apă în casetele de la subsol și mustățile de la armătură lăsate neprotejate, sub efectul ploilor și al soarelui.

 

  • ”Betonul a fost supus acțiunii agenților externi – precipitații, îngheț-dezgheț repetat al apei infiltrate în fisurile plăcilor”

 

Clădirea a fost proiectată în anul 2010 având ca proiectant general firma Proiect Botoșani SRL și proiectant de structură SC Nord Proiect SA Botoșani. Lucrările au fost executate de Victor Construct Botoșani, sistate în perioada 2012-2014, reluate între anii 2014-2016, după care sistate din nou, până în prezent. Construcția – structurată pe 8 tronsoane trebuia să aibă demisol, parter și 6 etaje în corpurile C1 și C2, subsol, parter și 3 etaje în corpul C3, în vreme ce corpurile 4, 5, 6, 7 și 8 au doar subsol. Apariția fisurilor în planșee a ”fisurat” și relația dintre constructor și beneficiar, litigiul judecându-se la Tribunalul Bacău și apoi la Curtea de Apel. Instanța a decis, definitiv, ca lucrările de reparații să fie executate de o altă firmă, pe cheltuiala SC Victor Construct Botoșani, din suma aflată la dispoziția Tribunalului Neamț, cu titlu de garanție de bună execuție. Din expertiza realizată, în 2017, cu scopul de a stabili cauzele apariției fisurilor, rezultă că vina a fost a constructorului. În primul rând, cimentul folosit, chiar dacă părea durabil, nu a fost cea mai inspirată alegere, după cum se precizează în expertiza tehnică: ”Cimentul 32.5 SRI – este un ciment sulforezistent special, care se utilizează la execuția structurilor din beton armat realizate în medii agresive și sulfatice, cum ar fi construcții hidrotehnice, poduri și tunele, stații de epurare și stații de pompare a apei, baraje, ecluze. Cu toate că s-a considerat o clasă de expunere XC4 (pentru o coroziune indusă prin carbonatare), luându-se în calcul o acoperire cu beton a armăturilor de doar 3 cm (față de acoperirea minimă de 5 cm în cazul acțiunii îngheț-dezgheț), plăcile analizate au fost expuse acțiunii de îngheț-dezgheț (direct: depuneri de zăpadă și indirect prin infiltrații și acumulări de apă care a înghețat) fără a fi protejate de la execuție până în prezent (2012-2017), fapt ce a condus la existența unor eforturi mai mari din contracție-dilatație în barele de armătură și, implicit, o microfisurare pronunțată. Betonul utilizat prezintă un dozaj ridicat de ciment (432 kg/m3) care depășește conținutul minim necesar (360 kg/m3), ceea ce a condus la contracții mari și la microfisurarea pronunțată”.

Expertiza tehnică, efectuată de dr. ing. Dorel Plătică pe 179 de pagini, în care a inclus și un adevărat curs despre betoane, precizează că nu a fost respectată nici temperatura la care se toarnă betonul, constructorul lucrând inclusiv în zilele în care afară au fost 32 de grade la turnarea planșeului peste parterul corpului 2.

Concluziile însumează cauzele cumulate care au condus la apariția fisurilor la plăcile de beton armat la obiectivul analizat li anume:

  • Utilizarea unui dozaj ridicat de ciment a augmentat procesul de microfisurare din contracție;
  • Protecție necorespunzătoare a betonului pe timp cu temperaturi negative: betonul a fost supus acțiunii agenților externi – precipitații, îngheț-dezgheț repetat al apei infiltrate în fisurile plăcilor;
  • Având în vedere clasa mare de beton utilizată era necesară dispunerea unor armături și la partea superioară în câmp pentru diminuarea efectelor de contracție a plăcilor;
  • Stagnarea apei din precipitații la extradosul plăcilor planșeelor a condus la dezvoltarea microfisurilor prin înghețarea apei în acestea;
  • Stagnarea apei din precipitații la extradosul plăcilor a condus la infiltrații prin plăcile de beton și la apariția ”lăcrimării” la intradosul acestora pe zonele cu fisuri.

Expertul a decis că soluția este injectarea tuturor fisurilor din plăcile de peste demisol, parter și etaj 1 cu rășini epoxidice, lucrări care trebuie realizate de personal calificat și cu materiale agrementate tehnic. Iar personalul calificat a fost găsit la SC Agnel Industry SRL Iași, o firmă specializată în protecția și repararea betonului, care a ”bandajat” întregul palat contra sumei de 509.056 lei, oferind și garanție de 24 de luni, începând din septembrie 2020 când a încheiat lucrările. Specialiștii de la Iași au lăsat o recomandare importantă beneficiarului (Tribunalul Neamț):

Reluarea execuției lucrărilor și finalizarea acestora cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2 ani de la realizarea operațiilor indicate în prezenta documentație. În acest timp pot apărea sau deschide unele fisuri existente, insesizabile cu ochiul liber, la această dată. De asemeni, într-un timp mai îndelungat, fenomenul de coroziune a mustăților de armătură se poate dezvolta peste limitele admise”.

Mai trebuie precizat că SC Agnel Industry a făcut reparațiile după ce Victor Construct a făcut, superficial, tratamentul fisurilor în 2016, când a reluat lucrările și a constata că sunt fisuri pe care le-a astupat cu mortar de ciment, soluția dovedindu-se ineficientă, pentru că fisurile au reapărut și s-au dezvoltat.

 

  • CNI a preluat imobilul ”cosmetizat” și bagă 523.000 de lei în studii

 

Construcția, pusă în siguranță, a fost preluată de Compania Națională de Investiții care a anunțat pe SEAP licitație pentru prestare servicii de proiectare: ”Studii de teren (Studiu topografic vizat OCPI, Studiu geotehnic verificat la cerința Af, Expertiza Tehnică – Releveu) și Studiu de Fezabilitate – obiectiv mixt (S.F.), Studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, Studiu preliminar la foc privind siguranța la incendiu, parte componentă a studiului de fezabilitate, Documentații pentru obținerea avizelor și acordurilor solicitate prin Certificatul de Urbanism, precum și orice alte studii de specialitate în conformitate cu Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice relevante pentru obiectivul mixt de investiții „Palatul de Justiție Neamț Sediu Tribunalul Neamț si Judecătoria Piatra-Neamț”, Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 68C, municipiul Piatra-Neamț, județul Neamț, din cadrul Programului Național de construcții de interes public sau social. Valoarea estimata este de 523.089,87 lei fără TVA compusă din: – Expertiză Tehnică – Releveu – 18.167,84 lei; – Studiu Geotehnic (6 foraje) – 16.725,62 lei; – Studiu Topo (inclusiv structura existentă) – 12.544,21 lei; – Studiu de Fezabilitate (Obiectiv Mixt) – 475.652,20 lei”.

Suntem în iulie 2021, iar peste două luni se împlinește un an de când specialiștii în betoane au recomandat finalizarea lucrărilor ”nu mai târziu de 2 ani” de la reparațiile făcute de ei. Iar CNI este abia în faza studiilor. Iar între timp, Statul român, care n-a reușit să asigure finanțarea palatului de justiție ca să fie gata în 4 ani, găsește bani pentru chiriile pe care n-ar mai fi trebuit să le plătească dacă palatul ar fi fost gata în 2016. Tribunalul Neamț plătește, pentru sediul de la Aleho 61.749 de lei lunar și achită paza obiectivului aflat în conservare (a se citi așteptare), serviciu care în 2017 era de 17.809 lei lunar, iar după renegociere a scăzut la 13.090 lei lunar. La rându-i, Judecătoria Piatra-Neamţ, care funcționează în clădirea de vizavi de fosta Poştă din anul 2015, plătește chirie de 46.525 de lei lunar.

În concluzie, palatul de justiție a înghițit deja foarte mulți bani, ca să nu mai vorbim de costurile adiacente – chiriile, paza, repunerea în siguranță a lucrărilor deja efectuate, expertizele, noul studiu de fezabilitate etc.. Și pe lângă faptul că e scump, are probleme cu fisurile care străbat planșeele pe toată grosimea și au fost ”bandajate” cu rășini. Dar în rest e bun și trainic.

Cristina Mircea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here