Agenția pentru Protecția Mediului Neamț a refuzat acordul de mediu solicitat de Primăria Piatra-Neamț pentru proiectul ”Amenajare loc de joacă pentru copii”, propus să fie amplasat pe dealul Cozla, în zona în care există, de altfel, și alte ”edificii” care nu au acord de mediu de ani de zile. Decizia APM se bazează pe un punct de vedere al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Serviciul Teritorial Neamț, în care se precizează că zona conține o bogată faună fosilă. Mai mult, ”Cozla a fost declarată inițial drept rezervație paleontologică prin Hotărârea Consiliului Județean Neamț nr. 15/1994 privind zonele naturale, specii de plante și de faună rare protejate în județul Neamț. Conform Anexei nr. 2 la HCJ nr. 15/1994, Regulament de administrare a zonelor naturale protejate din județul Neamț, litera F: în cuprinsul rezervației se stabilesc următoarele restricții – este interzisă executarea de orice fel de săpătură sau executarea de construcții. Ulterior, prin Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, locul fosilifer Cozla -2651 a fost declarat rezervație naturală de interes național în suprafață de 10 ha”.
Luând act de adresa ANANP și constatând că pentru locul fosilifer Cozla nu există plan de management aprobat și că în rezervațiile naturale nu sunt permise activități de utilizare a resurselor naturale, conducerea APM Neamț a respins solicitarea de emitere a acordului de mediu.
”Argumentul a fost acest punct de vedere al ANANP, care a spus că este interzis orice edificiu, orice construcție care poate genera un impact asupra acelui sit fosilifer protejat”, a declarat Iulian Jugan, directorul APM Neamț. ”Practic, telegondola și clădirile de sus s-au ridicat fără acord de mediu, care era obligatoriu înaintea emiterii autorizației de construire. În discuția pe care am avut-o cu cei din actuala conducerea a primăriei, le-am explicat că înainte de a face orice acolo este important să facem un studiu de evaluare a impactului cumulat pe tot ceea ce înseamnă muntele. Este un munte cu predispoziție spre alunecări de teren, dacă observăm din zona Dărmănești unde este pârtia a doua, cea întinsă, sunt falii care manifestă aceste alunecări și știm foarte bine, din istoria recentă, de acele băi de nămol pe care le aveam prin parcarea Kaufland și încă le mai avem pe Petru Rareș, în zona Micromedica de câte ori plouă consistent. Deci eu aș recomanda primăriei, pe lângă acest studiu care să fie făcut de niște experți care să releve capacitatea acestui munte de a susține astfel de proiecte, să se gândească serios la amenajarea torenților, care înseamnă pericol pentru structura muntelui. Doamne ferește, dacă se produce o alunecare de teren greu de controlat gândiți-vă că siguranța oamenilor care au locuințe în proximitatea muntelui, este în pericol.
Referitor la construcțiile deja existente și neautorizate, este obligația primăriei să intre în legalitate și să stabilească dacă vrea să valorifice în vreun fel potențialul turistic al acestui munte. Odată cu înăsprirea legislației pe zona de protecția mediului, prin implementarea unor directive europene, lucrurile sunt un pic mai complexe și până la urmă trebuie să împingă autoritățile locale, indiferent de pricepere și de culoare politică, să identifice soluții și proiecte prietenoase cu mediul. Muntele Cozla are un potențial, dar hai să începem cu începutul, să-l amenajăm astfel încât să nu mai reprezinte un pericol, după care putem face tot felul de lucruri astfel încât să devină un obiectiv turistic și să întărească un pic statutul de stațiune de interes național pe care îl avem”.
Cristina Mircea
